DATE GEOGRAFICE ALE ORASULUI SANNICOLAU MARE

Localitatea Sânnicolau Mare este cel mai vestic oraş al României şi al judeţului Timiş, fiind şi al III lea oraş ca mărime după Timişoara şi Lugoj.

Este atestat documentar în anul 1247, în ,, Diplomele privilegiate regale” iar în anul 2007 împlineşte 760 de ani de existenţă documentară, dar existenţa lui, vine din timpuri mult mai vechi. Este un oraş de graniţă, având 6 km de frontieră cu Republica Ungaria, pe cursul neregularizat al râului Mureş.

Oraşul este aşezat în S-E Câmpiei Panonice in N-V Banatului , în Câmpia joasă a Arancăi, şi pe malurile Canalului Aranca, un vechi curs al râului Mureş (în timpuri îndepărtate, acesta era navigabil) şi care î-i conferă oraşului aspecte şi fenomene asemănătoare marilor oraşe aşezate pe

fluvii şi râuri, dar la un nivel redus.

Pe această vatră din cele mai vechi timpuri au existat condiţii naturale prielnice şi o configuraţie a terenului adecvate desfăşurării activiţăti umane, fiind pe axa de circulaţie a Văii Mureşului, pe vechiul drum european Timişoara – Viena, şi pe axa N –S, localitatea a devenit un centru nodal important în zona cea mai vestică a României.

Aşezarea sa îi conferă un potenţial natural bogat, fiind la 5 km de Lunca şi râul Mureş.

Oraşul se află situat la intersecţia următoarelor coordonate:

- coordonate geografice: paralela de 46^.04'04'' (faţă de Ecuator) latitudine nordică

- meridianul de 20^.37'05" (faţă de meridianul GREENWICH-Londra) longitudine estică.

- coordonate rectangulare : x = 5104,650 km (fata de Ecuator),

y = 4471, 00 km (fata de meridianul GREENWICH), distanţa fiind aproximativ egală între Ecuator şi Polul Nord.

În proiecţia Gauss a hărţilor 1:25000 localitatea se înscrie în următoarea nomenclatură astfel:

L34-66-C-a, L34-66-C-b,

L34-66-C-c, L34-66-C-d.

1/50.000 = L – 34 – 66 – c

1/100.000 = L – 34 – 66

Localitatea are km. “0” la intersecţia străzilor Calea lui Traian, Str. Republicii, Piaţa 30 Decembrie, ceea ce ar trebuii marcat ca semn convenţional.

Oraşul se află la altitudinea de 80-90 m deasupra Mării Adriatice având următoarele cote astfel;

- cota 82,1 in S – V este cea mai mică.

- cota 88,8 la Movila Odaia Lupului, la Sud (Sighet).

- cota 88,9 la Podul Cioclării, la N –V.

- cota 90,0 la Movila Izacova in S – E;

- cota 92,4 Movila Lupului la 4 km. sud

Sânnicolau Mare se întinde pe o suprafaţă de 133,92 km², 1.55% din suprafaţa

judeţuluiTimiş, iar suprafaţa construibilă este de 12.1 km².

Teritoriul localităţi se întinde pe o suprafaţă de 13.635 ha din care intravilan 918 ha, 420 ha suprafaţă construibilă cu un număr de 3253 gospodării ce deţin teren agricol, iar terenul pentru agricultură, fiind de 10.696 ha.

Liniile de hotar sunt marcate convenţional prin:

- semne de hotar, la sud Câmpul Bălătan, cota 84,8 m, la vest Hunca Mare cota 86,4 m, la est Movila Izacova 90,0 m, în partea nordică a oraşului, la 6 km pe râul Mureş între bornele de frontieră PP47-PP84, (kilometri fluviali; kmFl 12+500 – kmFl 18+500)

Localitatea, pe cursul neregulat al râului Mureş ce formează frontieră cu R. Ungaria are un număr de 4 insule (insulele 4,5,8 şi 9), stabilite prin măsurătorile din 1996, efectuate de partea română şi maghiară (din 10 în 10 ani se efectuează aceste măsurători, conform tratatului încheiat între România şi Ungaria). Linia de frontieră trece pe mijlocul şenalului navigabil acolo unde apa este mai adâncă.

Aceste insule sunt dispuse astfel:

- Insula nr.4 în dreptul bornei PP 78 (Prunişte), fiind de mică dimensiune.

- Insula nr.5 în dreptul bornei PP 68 – 72, insula de mare dimensiune L=550 m, l=40 m.

- Insula nr.8 în dreptul bornei PP 50 (în stânga Staţiei de pompare), de mică dimensiune.

- Insula nr.9 în dreptul bornei PP 47 – 49, fiind a doua insulă ca mărime L=250m, l=20m.

Insulele cu nr. 6 şi 7 aparţin Republicii Ungaria.

De întreţinerea semnelor de frontieră (borne), răspunde administraţia locală, iar Poliţia de frontieră, răspunde de regimul juridic al frontierei de stat (cuprinde totalitatea acordurilor, tratatelor şi convenţiilor încheiate cu ţara vecină şi regulile ce trebuie respectate de cetăţenii fiecărui stat, în apropierea frontierei). Administraţia locală are în administrare un număr de 31 borne de întreţinut între PP47 – PP 78 şi borna secundară PP56/AR.

Pescuitul pe râul Mureş se face sportiv, pe baza permisului de pescuit vizat de IJPF Timiş, de către partea română, iar de partea ungară, se practică pescuitul industrial.

Exploatarea masei lemnoase de pe insulele din Lunca Mureşului, se face foarte redus, numai cu aprobările legale în vigoare.

Suprafaţa de teren de la malul râului Mureş la Digul de protecţie (Dolmă),a fost declarată rezervaţie naturală cu sediul la Cenad. De protecţia malului râului Mureş şi a digului (dolmei), răspunde Direcţia Apele Române Arad şi Direcţia Silvică Timiş.

Hotarul oraşului se învecinează la est cu hotarul comunei Saravale la 7 km, la sud cu hotarul comunei Tomnatic la 12 km distanţă, în sud-vest cu hotarul satului Nerău (comuna Teremia Mare) la 13 km distanţă, în vest la 12 km distanţă cu hotarul comunei Dudeştii Vechi iar la nord- vest la 6 km distanţă cu hotarul comunei Cenad.

În linie dreaptă, localitatea se află la 5 km. de graniţă cu R.Ungaria, la 26 Km de Serbia-Muntenegru şi la 35 km. de punctul cel mai vestic al ţării, borna TRIPLEX CONFINIUM(1920),

borna de frontieră ce marchează graniţa în trei direcţii a celor trei state; România –Ungaria şi Serbia-Muntenegru .

Oraşul se află pe drumul european E70 (fostDN6), la 620km de km. 0 Bucureşti, la 64 km. de Timişoara şi la 14 km de Punctul de Trecere a Frontierei Cenad – Kizombor. Odată cu deschiderea traficului greu prin Vama Cenad, drumul E70, trece pe străzile Drumul Gării, Timişorii, Horia Damşescu şi Drumul Cenadului, iar în proiectul de viitor, drumul E70 va ocoli oraşul pe la sud.

Localitatea mai are următoarele drumuri:

Drumuri judeţene;

- DJ.682 Deva – Arad – Sannicolau Mare – Dudeşti Vechi – Beba Veche 155 Km.

- DJ.59C Jimbolia – Sânnicolau Mare 40 km.

Drumuri de ţară;

- drumul spre Cheglevici la vest (cel mai vechi drum ce făcea legătura cu Szeged)

- drumul spre Igriş la N-E

- drumul Morii spre râul Mureş – canalul Silvia

- drumul Comloşului la sud

- drumul vechi al Timişoarei

Oraşul are legături feroviare, fiind un nod de cale ferată, din care intră şi pleacă următoarele trenuri; spre Arad, Timişoara, Valcani şi Cenad.

Oraşul are un număr de 112 străzi cu o lungime de 60.85 km, dispuse perpendicular unele pe altele. Lungimea oraşului este de 4 km. iar lăţimea de 3,2 km. Casele sânt aşezate după aliniamentul străzilor şi în majoritate cu lungimea perpendiculară pe axul străzii, fiind paralele între ele.

Localitatea este împărţită în 106 cvartale în formă de: dreptunghi 70%, pătrate 20% şi 10% alte forme, şi dispune de 10 cartiere (zone), construite de-a lungul etapele sale istorice.

Oraşul are aproximativ forma unui dreptunghi, cu latura mare de la E la V, iar latura mică

de la N la S. Oraşul nu are aeroport, dar avioanele utilitare folosesc pentru aterizare şi decolare, izlazurile, nu are port la râul Mureş, (în vechime exista un debarcader pentru descărcarea lemnului,sării şi altor produse ce veneau pe cale navigabilă). Într-un proiect de viitor la km.fl. 12+500(PP47), se va amenaja o zonă de agrement.

Oraşul Sânnicolau Mare se înscrie în categoria oraşelor de rangul III (conform L.489/04.07.2001) cu o populaţie 13270 existând un număr de 13 naţionalităţi cu un potenţial economic dezvoltat, bazat pe investiţii străine de peste 150 milioane dolari, cu un buget anual de peste 95 miliarde lei. Într-un clasament al celor 174 de oraşe sub 25000 locuitori, Sannicolau Mare se înscrie între primele 3 oraşe.

Toate datele prezentate, îi conferă oraşului rolul de centru de influenţă urbană fiind un oraş polarizator pentru localităţile din jur şi pentru cele limitrofe frontierei din Ungaria şi Serbia-Muntenegru.

Zona Sannicolau Mare se înscrie în culoarul internaţional de trafic aerian, având punctul central pe localitatea Nădlag, cu 25 km stânga şi 25 km dreapta.